despre renuntare (II)

the Doc

  O  lupta intre doua armate . O unitate de soldati trimisi in recunoastere . Un  rau drept granita intre 2 tabere . Mlastini .  Zavoi .
Undeva in regiunea Coreea de Sud, sau Vietnam, sau India .

In aceea dimineata de august unitatea lui A. a fost trimisa in recunostere pe teritoriul inamic .  Erau 12  oameni in total , toti bine pregatiti si echipati usor . Stiau ce au de facut deoarece participasera la sute de misiuni de recunostere la fel cu acesta inainte .
 Traseul presupunea tranversarea  raului , zavoiulul , apoi cativa kilometri de teren liber acoperit in mare parte de arbusti si pasuni , apoi un mic satuc de colibe acoperite de paie si cateva lanuri de cereale .

 A. nu a observat nimic suspect . Au ajuns in cateva ore pana in la liziera satului si asta fara sa intaneasca pe nimeni .
   Ceva nu era in regula ,dar de ramas pe loc nici nu se punea problema , ar fi fost o mare gresala . Asa ar fi fost descoperiti imediat . A.  a decis sa inainteze ce cea mai mare atentie . Nici un zgomot , nici o creanga rupta si cat mai putine urme de pasi .
   S-au desparit in perechi de doi cate doi . X si Y au avut norocul sa  intalneasca un copil destul de marisor care nu i-a observat pe cei doi decat prea tarziu . La capatul celalat al satucului se parea ca inamici planuiau un atac surpriza de proportii si  asteptau undeva prin lanurile de cereale patrula de recunostere .

 In apropiere s-a auzit un tipat scurt , apoi din lanuri inpuscaturi . Era descoperiti .
  X si Y au inceput sa se retraga . Erau acum pe cont propriu si trebuiau sa ajunga inapoi in tabara inainte de caderea noptii .
  Au reusit sa ajunga cu pana in zavioul din apropierea raului . Aici , alti inamici .  In plus , venea furtuna .  X era ranit la umar .    O alta unitate incercase sa porneasca dupa oamenii lui A. dar se pare ca fusera inpuscati inainte de a iesi din mlastina/ zavoiul  format de rau.
  Ajutoooor ! ... strigara cei doi cand au ajuns pe malul raului .

De pe partea cealate nimeni nu se incumeta le vina in ajuror . X era epuizat complet , iar daca si  Y  l-ar fi parasit nu mai avea nici o sansa .  Apa umflata de furtuna se transformase repede intr-un mic torent , iar furtuna se parea ca va tine pana cel putin a doua zi .  Aerul era mai rece ca de obicei .
In tabara erau cateva lumini , iar cativa soldati se uitau neputinciosi la cei doi camarazi ai lor .Nu indrazneau sa faca ceva  pentru X si Y.   Pe de o parte riscau in afara de a infrunta raul si cateva gloante daca inamici mai erau in preajna pe malul celalat . Y se simtea din ce in ce mai rau .

 Intr-un tarziu , aproape de miezul moptii a ajuns in tabara si Doctorul  , sau "the Doc".cum ii mai spuneau soldatii.
"ce se intampla acolo ?" a intrebat acesta
Apoi:
"de ce asta ? puteti sa ii salvati "
soldatii insa au ridicat din umeri . "Oricum vor muri amadoi . Ce rost are sa ne sacrificam viata ?  Probabil ca ei au fugit sau au tradat . Isi merita soarta"
"NU MA INTERESEAZA  ASTA. daca voua nu va pasa , mie imi pasa . Am facut un juramamt cand am devenit medic si am de gand sa respect juramantul .  Nu voi trece pe langa cineva care are nevoie si pe care il pot ajuta fara sa nu o fac ."
 Cu toate ca era furtuna , apa era foarte repede si rece si sufla un vant taios,   si-a legat o franghie de mijloc si a inceput sa inoate spre malul celalat , incercand sa sfideze curentul repede . "Ai grija", au strigat soldatii.  Lui Y  nu ii venea sa creada . Cineva venea dupa el .  X in schimb era nemiscat in spatele lui .

  Doctorul se lupta din rasputeri sa tranverseze raul . "Am sa reusesc sa ajung dincolo.  Nu conteaza cum. Am sa reusesc. Doamne , ajuta-ma Te rog" isi spumea in gand . Se gandea la sotia si la baietelul lui . "nu ii pot lasa singuri! Am sa reusesc cumva". Ploaia cadea in continuare . Vantul parca se mai linistise putin .

Doctorul   a reusit sa prinda mana intina a lui Y . Cand Y a prins mana doctorului , X  a alunecat in apa.
"a pierdut foarte mult sange . E ranit grav la umar de mai mult de 12 ore "
"Putea fi salvat ", a murmurat doctorul "daca ajungeam mai devreme"

A legat franghia in jurul lui Y . De data acesta nu va mai lasa ca istoria sa se repete. Chiar daca abia isi mai misca corpul de oboseala va gasi un mod sa ajunga inapoi in tabara. Si nu va permite ca Y sa se inece in bratele lui .

 Cand a ajuns inapoi in tabara , doctorul era epuizat . Soldati nu mai puteau spune nimic. L-au dus in cortul lui.

"Se merita "  ..a gandit inainte de a inchide ochii doctorul
"E cea mai grea meserie .. sa salvezi o viata ...
 Maine va fi o alta zi".